2008-2018

Programul worskhop-urilor poate fi consultat aici.

W1. Developing language awareness with NILD techniques

Formatori: psiholog dr. Agnes Iordanidisz (preşedinte Asociaţia NILD Central-Eastern Europe); lect. univ. dr. Annamaria Balla (Universitatea Emanuel Oradea)

Triada necesități speciale educaționale-drepturi-intervenție psihoeducațională funcționează ca un sistem. În momentul în care interferența dintre elementele sale este negativă, sistemul nu poate fi eficient. Prin intermediul acestui workshop dorim să supunem atenției aspecte legate de modul în care se realizează orientarea școlară a copiilor cu CES: uneori decizia părinților se bazează pe anumite drepturi ale copilului dar nu întotdeauna este corelată cu nevoile acestuia, uneori copilul cu CES nu beneficiază de intervenția psihoeducațională adaptată necesităților sale, uneori echitatea în educație nu constituie principiul de bază după care se ghidează şcoala ca furnizor de educație. De aici derivă: necesitatea consilierii părinților în vederea conștientizării condițiilor ce pot fi oferite de învățământul de masă, care sunt limitele și riscurile la care sunt expuși acești copii când mediul educațional este ostil; necesitatea unei mai bune colaborări cu psihoterapeuții astfel încât familia să fie informată corect pentru a putea lua decizii care să răspundă nevoilor reale ale copilului cu CES; necesitatea diseminării de bune practici de evaluare psihoeducațională şi intervenție de specialitate pentru copiii cu CES integrați.

Conștientizarea limbajului acoperă domeniile lingvistice: fonologie, morfologie, sintaxă, semantică și pragmatică. Conștientizarea fonologică îi face pe elevi capabili să manipuleze silabe, rime și foneme. Această zonă este unul dintre cei mai importanți factori în dobândirea cu succes a alfabetizării. Conștientizarea morfologică ne permite să creăm forma corectă a cuvântului într-o propoziție dată. Conștientizarea sintactică este necesară pentru a înțelege structura unei propoziții. Conștientizarea semantică ne ajută să înțelegem ceea ce auzim sau citim. Sensibilizarea pragmatică ne conduce chiar mai departe: avem nevoie de ea pentru a înțelege intenția vorbitorului sau a scriitorului. Tehnicile NILD acoperă toate aceste zone. Una dintre tehnicile de bază le acoperă pe toate, în timp ce alte tehnici se concentreze pe cele specifice.  Deși există multe elemente lingvistice specifice în conștientizarea limbajului, ne bazăm pe cele universale pentru a oferi exemple pentru participanții la workshop. Aceștia vor fi, de asemenea, implicați în rezolvarea unor sarcini de conștientizare a limbajului și vor fi încurajați să se gândească la elemente specifice din  limba română.

W2. Consilierea psihoeducațională a activităților de învățare-dezvoltare la copii și adolescenți

Formator: Conf. univ. dr. Elena Anghel Stănilă (Universitatea „Titu Maiorescu din București”, Facultatea de Psihologie)

Sistemul educațional, prin particularitățile sale, ridică astăzi mari provocări atât copiilor, adolescenților, părinților acestora cât și cadrelor didactice în ceea ce privește gestionarea eficientă a activităților de învățare-dezvoltare. Programele școlare supraîncărcate și uneori neadaptate intereselor actuale de cunoaștere, manualele școlare cu un design total neatractiv și o aglomerare de informații specializate greu de parcurs, organizat și sistematizat dar și o bază materială precară a majorității instituțiilor de învățământ, fac procesul de predare-învățare să fie total neatractiv și foarte dificil pentru copii, adolescenți și greu de gestionat de către adulți – părinți, profesori. Vă invit așadar să descoperim împreună strategii eficiente și actualizate de consiliere psihoeducațională a activității de învățare-dezvoltare a copiilor și adolescenților.

W3. Trauma sensitive teaching. Predarea centrată pe elevii sensibili la traume

Formatori: conf. univ. dr. Simona Laurian-Fitzgerald (Universitatea din Oradea); prof. asociat Carlton J. Fitzgerald, Ed.D. (New England College, Henniker, SUA)

Potrivit Dr. Nadine Hunter (2018), chirurg general al statului California, experiențele adverse din copilărie sunt un factor de risc pentru multe dintre cele mai grave boli din întreaga lume. Numeroase persoane, care au cunoscut adversități în copilărie, au cel puțin de trei ori mai multe șanse să dezvolte opt dintre primele zece cauze de deces din lume (CNN, 2019). Dr. Nadine Hunter crede că adversitatea timpurie sau traumele sunt cauza unei epidemii globale (de exemplu, ADHDul, astmul, diabetul, obezitatea), în toate grupurile socioeconomice. Elevii manifestă în școală din ce în ce mai multe efecte ale adversității timpurii și ale traumelor. ADHDul, astmul, diabetul și obezitatea cresc în multe zone ale lumii, iar aceste probleme afectează elevii emoțional, psihologic, medical și atențional. Persoanele afectate de adversități sau traume afișează adesea în școală comportamente negative (de exemplu, furie, retragere, neatenție, opoziție, agresiune). Comportamentele lor îi determină adesea pe adulți să trateze acești elevi ca și cum ei înșiși ar fi cauza tuturor problemelor. În loc de proceduri fără toleranță, elevii au nevoie de înțelegere, sprijin și asigurarea că sunt oameni buni. În acest atelier, vom discuta aspecte care privesc Adversitatea timpurie și Trauma, precum și modalitățile prin care profesorii pot să îi ajute pe elevii afectați. Vestea bună este că toate strategiile pe le utilizăm cu această categorie sunt, de asemenea, utile tuturor. Ideile discutate vor ajuta profesorii să vină în întâmpinarea nevoilor elevilor lor.

W4. Confruntarea cu ”balaurul” integrării. Program de sensibilizare a cadrelor didactice pentru reușita integrării copiilor cu CES în învățământul de masă

Formatori: Balint Katalin (psiholog CJRAE Satu Mare); Dr. Tallian Cristian (psihiatru, CSM Satu Mare); Cserey Csaba (percuționist)

Integrarea copiilor cu CES în învățământul de masă este o temă care necesită o abordare complexă. Sensibilizarea cadrelor didactice este mai mult decât importantă pentru  aplicarea educației integrării în practică, altfel aceasta va rămâne doar un discurs demagogic, o ideologie, un ”balaur” intangibil. Noutatea acestui program constă în modul de abordare. Trei specialiști prezintă tema integrării din trei perspective diferite dar complementare. Partea teoretică, tulburările și deficiențele întâlnite în mediul școlar, sunt prezentate de către un medic specialist în psihiatrie pediatrică. Partea practică, tehnicile și metodele  concrete sunt introduse prin intermediul poveștilor, de către un psiholog, format în cadrul terapiei narative. Reușita sensibilizării este facilitată pe parcursul programului de către un percuționist care  prin metoda meloterapiei oferă o atmosferă relaxantă ideală, înțelegerii necesității mediului educativ pozitiv, absolut necesar pentru succesul în integrare. Workshop-ul de față are ca obiectiv invitarea celor interesați în tema integrării, să participe nu numai la o prezentare detaliată a  acestui program, ci și la inițierea participanților pe drumul presărat cu metode și tehnici bazate pe povești  pentru reușita integrării, totul într-o atmosferă plăcută, asigurată de instrumente orientale și ritmuri de relaxare.

W5. Depistarea precoce a tulburărilor psihice la copii și adolescenți prin colaborarea psihologilor școlari cu psihologii clinicieni

Formator: Psiholog principal Daniela Bara

Având în vedere incidența și prevalența  tot mai crescută a problemelor psihologice ale copiilor și adolescenților, se impune o colaborare cât mai strânsă și eficientă între psihologii școlari și psihologii clinicieni. Rolurile fiecăruia dintre cele două categorii de psihologi sunt la fel de importante. Psihologii școlari, prin munca lor individuală, dar și prin colaborarea cu  profesorii din ciclul primar și gimnazial, sesizează problemele celor din grupul țintă și îi vor îndruma spre psihologii clinicieni. Împreună, vor stabili un psihodiagnostic corect, după care vor iniția intervenția psihologică adecvată

Se va acorda importanță problemelor celor mai des întâlnite: ADHD, tulburările instrumentale, tulburările mixte de achiziții școlare, tulburările emoționale și cele de comportament. Speranța este că eforturile noastre coroborate vor reuși să amelioreze și să reducă  aceste probleme. Pentru a avea copii sănătoși, isteți și fericiți, vă mulțumim pentru interes și participare.

W6. Ce este mai important la școală pentru copii? Cum interpretăm datele proiectului “Child wellbeing in Romania

Formator: Conf. univ. dr. Claudia Bacter (Universitatea din Oradea)

Obiective: familiarizarea participanţilor cu conceptul de bunăstare a copilului, identificarea modalităților prin care se pot evalua anumite aspecte ale vieții copiilor (dimensiuni și indicatori), prezentarea rezultatelor privind nivelurile și factorii care contribuie la satisfacția copilului cu școala obținute în cadrul proiectului “Child wellbeing in Romania”. Discuții pe grupuri cu privire la modul de interpretare a rezultatelor și a modului prin care aceste rezultate pot fi utilizate în activitatea specialiștilor care lucrează  direct cu copiii în vederea stabilirii intervențiilor specifice. Potenţiali participanţi: studenți (nivel licență, masterat și doctorat), psihologi, psihopedagogi, asistenţi sociali, psihoterapeuţi, consilieri psihologici.

W7. Teaching English to Dyslexic Learners - practical tips (Predarea limbii engleze la elevii dislexici – sfaturi practice)

Formator: Psiholog Dr. Katarzyna Maria Bogdanowicz (Polonia)

Dyslexic students face in school problems not only with the maternal language, but with all other disciplines that involve writing and reading. Among the subjects of study, from young age, there is a foreign language, which can be difficult even for other students, but who becomes a great challenge especially for Dyslexic  students. The workshop "Teaching English to Dyslexic Learners - practical tips" is addressed mostly to language teachers but can be interesting also for another category of teachers working with dyslexic students and will cover the following issues: the effects of dyslexia on acquisition of English as a second language; classroom accommodations for dyslexic learners; general rules concerning teaching dyslexic learners; techniques for teaching English to dyslexic learners (mainly language skills); the assessment of dyslexic learners. 

Elevii dislexici se confruntă în activitatea școlară cu probleme nu doar la limba maternă, dar la toate disciplinele de studiu care presupun scriere și citire. Printre disciplinele de studiu, de la vârste fragede se numără și o limbă străină, care poate fi dificilă și pentru elevii aflați în normaltate, dar care pentru elevii dislexici devine o mare provocare. Workshopul  “Predarea limbii engleze la elevii dislexici – sfaturi practice” se adresează în special profesorilor de limbi străine dar poate fi de interes și pentru alte categorii de profesori care interacționează cu elevi dislexici, abordând următoarele probleme: efectele dislexiei asupra achiziționării limbii engleze ca a doua limbă; integrarea în clasă pentru elevii dislexici; norme generale privind predarea la elevii dislexici; tehnici pentru predarea limbii engleze la elevii  dislexici (în principal competențe lingvistice) și evaluarea elevilor dislexici.

W8. Realizarea si utilizarea Kit-ului de evaluare și intervenție DysTRANS

Formatori: prof. psihopedagog/director Teodora Pantazi (Centrul Școlar de Educație Incluzivă Nr. 1 Oradea; Director executiv/coordonator de proiect - Asociația CES); Daniela Boneva (Terapeut/ președinte – Asociația de Corectare a Dislexiei Bulgaria); 

Parteneriatul strategic Erasmus+, KA2 “DysTRANS - Facilitarea tranziției elevilor dislexici din ciclul primar în ciclul gimnazial”, implementat de Asociația CES a avut ca scop elaborarea și testarea unor instrumente de lucru care să faciliteze tranziția elevilor cu tulburări de învățare (dislexie, disgrafie, dispraxie, discalculie) din ciclul primar în ciclul gimnazial, parcurgând mai multe etape. Aceste etape s-au constituit în produsele finale ale proiectului, care vor fi prezentate pe scurt participanților la workshop, atât din perspectiva realizării cât și a utilității și utilizării lor:

O1: Analiza situației din țările partenere: România, Turcia, Bulgaria, Portugalia, Polonia și Italia privind problemele specifice cu care se confruntă elevii cu tulburări de învățare în perioada tranziției.

O2: Elaborarea unui Kit/Set de instrumnet de facilitare a tranziției, conținând:

A1: Elaborarea unui Check list/Listă de verificare pentru identificarea punctelor tari și a punctelor slabe ale elevilor cu tulburări de învățare în perioada tranziției – sarcina coordonată de Asociatia CES la nivelul parteneriatului european

A2: Elaborarea unor protocoale de intervenție, bazate pe cele mai bune practice din țările partenere

A3: Elaborarea unui Ghid pentru profesori

A4: Elaborarea unui Ghid pentru părinți

O3: Implementarea unui studiu pilot pentru verificarea eficienței Kit-ului

Proiectul se finalizează în luna noiembrie 2019, cu ocazia prezentei conferințe. Kit-ul de evaluare și intervenție a fost pilotat și adaptat nevoilor partenerilor, multiplicat și oferit participanților la workshop, respective instituțiilor reprezentate la conferință în vederea utilizării în activitatea cotidiană.

W9. Davis method for correcting dyslexia (Metoda Davis pentru corectarea dislexiei)

Formator: Daniela Boneva (Terapeut/ președinte – Asociația de Corectare a Dislexiei Bulgaria)

The Davis method was developed by Ronald D. Davis, after a breakthrough discovery enabled him to overcome his own severe dyslexia at the age of 38.  Based on his experience a team of researchers developed the methodology and since 1982, when the Reading Centre in California was opened, thousands of dyslexics all over the world have benefit from using this method. People who develop dyslexia think in pictures, rather than words; they are imaginative and creative; and they try to solve problems by looking at the whole picture, rather than working step-by-step. Dyslexic students rely mostly on non-verbal thought processes. Since their primary mode of thought is to rely on pictures or other sensory impressions, they have difficulty thinking with the sounds of words and it is hard to try to read by breaking words down into component sounds. Rather than trying to force students to use a method that is inherently difficult for them, Davis method teaches a visual and meaning-based approach that is much easier for dyslexic people to learn and use. This approach puts dyslexic students in control of their own learning, mental focus, and energy level. Since dyslexia is not a disease or a psychiatric ailment, medications will not address the underlying problem, and will only tend to hinder the student’s ability to learn.

Metoda Davis a fost dezvoltată de Ronald D. Davis, după o descoperire inedită ce i-a permis să-și depășească dislexia severă la vârsta de 38 de ani.  Pe baza experienței sale, o echipă de cercetători a dezvoltat metodologia de lucru și din 1982, când Reading Centre/Centrul de Citire din California a fost deschis, mii de dislexici din întreaga lume au beneficiat de utilizarea acestei metode. Oamenii care dezvoltă dislexie gândesc în imagini, mai degrabă decât în cuvinte; ei sunt imaginativi și creativi și încearcă să rezolve problemele uitându-se la imaginea de ansamblu, mai degrabă decât să lucreze pas-cu-pas. Elevii dislexici se bazează mai ales pe procesele de gândire non-verbale. Deoarece modul lor principal de gândire este centrat pe imagini sau alte impresii senzoriale, ei au dificultăți în activitatea cu sunetele,  fiindu-le foarte greu să despartă cuvântul în sunete componente. Decât să forțeze elevii să utilizeze o metodă care este în mod inerent dificilă pentru ei, metoda Davis propune o abordare vizuală, bazată pe sens și semnificație, care este mult mai ușor de învățat și utilizat pentru persoanele dislexice. Această abordare pune elevii dislexici într-o poziție de control asupra propriei învățări, concentrarii mentale și nivelului de energie. Deoarece dislexia nu este o boală sau o afecțiune psihiatrică, medicamentele nu vor aborda problema de bază ci vor tinde doar să împiedice capacitatea elevului de a învăța.

W10. Rolul facilitatorului (shadow-ului) în integrarea școlară a copilului cu CES

Formatori: Carmen Ilisie (Inspector pentru învățământul special și special integrat,  Inspectoratul Școlar Județean Bihor); Teodora Pantazi (Prof. psihopedagog/director - Centrul Școlar de Educație Incluzivă Nr. 1 Oradea); Paula Manole (Prof. de psihopedagogie specială pentru o catedră de educație specială - Centrul Școlar de Educație Incluzivă Nr. 1 Oradea); Ramona Kiss (Prof. psihopedagog - Centrul Școlar de Educație Incluzivă Nr. 1 Oradea)

Workshop-ul de față dorește să aducă în prim plan rolul facilitatorului (shadow-ului) în integrarea școlară a copilului cu CES. În acest demers vom porni de la descrierea teoretică a specificului educației speciale și special integrate din țara noastră, dar și a cadrului legal actual, care reglementează rolul și atribuțiile facilitatorului, urmând să conturăm un profil al facilitatorului prin identificarea unor modele educaționale practicate în diverse țări, ca urmare a expertizei formatorilor în cadrul unor proiecte europene.  În final ne vom îndrepta atenţia spre dimensiunea practică, necesară activităţii facilitatorului care însoțește elevul în activitatea școlară, abordând câteva modele și tehnici de intervenție, care pot fi utilizate ca practici de sprijin în integrarea școlară a copiilor cu CES, în funcție de diagnosticul și nivelul achizițiilor elevului în cauză.

W11. Principii și modalități de stimulare a învățării la elevi-învățarea transformativă

Formatori: conf. univ. dr. Tiberiu Dughi (FPSE, Universitatea Aurel Vlaicu din Arad); Terapeut dr. Dana Dughi (Liceul Special „Sfânta Maria”, Arad)

Obiective: integrarea conceptului de învățare transformativă în strategiile de învățare propuse în activitatea didactică și în cea de consiliere; asocierea procesului de rezolvare de probleme cu transformările în plan cognitiv, emoțional și comportamental ale educabililor.  Participanții vor analiza principiile de rezolvare a problemelor pe baza unui exercițiu care reproduce o situație problematică. Vor fi evidențiate ulterior importanța explicitării noțiunilor, blocajele în rezolvarea problemelor precum și strategiile de depășire a acestora. Lucrul cu fișele de tip Feuerstein va permite participanților să identifice propriile strategii rezolutive, iar analiza modului de rezolvare va evidenția eventualele stereotipii sau erori care pot vicia obținerea soluțiilor eficiente. În dezbaterea de final va fi facilitat transferul acestor principii în activitatea educațională sau de consiliere a participanților. Potenţiali participanţi: studenți (nivel licență, masterat și doctorat), psihologi, psihopedagogi, cadre didactice, psihoterapeuţi, consilieri psihologici.

W12.

Formatori: Conf. univ. dr. Daniela Roman, psiholog Natalia Iosif, psiholog Cecilia Coita

Deficitul de atenție și hiperactivitate (ADHD) este o tulburare psihologică extrem de frecventă, dar neînțeleasă încă, pe deplin în mediul școlar. Copiii care suferă de ADHD sunt copiii în permanentă mișcare, cu dificultăți în a se concentra pe sarcinile școlare.  Pe măsură ce cresc, partea de hiperactivitate scade ca intensitate și se transformă într-o stare de tensiune interioară. Despre ei se spune că sunt: imposibil de controlat, greu de iubit, needucați, născuți obraznici, cu capul în nori, impulsivi....dar din experiență am aflat că au un creier uimitor, rar întâlnit - ca al unei mașini de curse, singura dificultate este că au frână de bicicletă. În lumea lor e multă mișcare, multă culoare, multă distracție....ei sunt ”sala noastră de fitness”. Workshop-ul de față are ca obiectiv invitarea celor interesați să descopere ce este ADHD, care sunt cauzele, cum putem înțelege, asculta și, mai ales, cum putem conduce acești copii pe drumul plin cu bariere, ajutându-i să devină partenerii noștri în atingerea obiectivelor educaționale. Cunoașterea acestei teme de interes general este fundamentală atât pentru copil, cât și pentru profesori, aparținători și familie.