Evenimente

COMITET DE ORGANZARE

Preşedinte

Conf. univ. dr. Daniela Roman, Universitatea din Oradea

Preşedinte onorific

Prof. univ. dr. Elena Bonchiş, Universitatea din Oradea

Vicepreședinți:

Conf. univ. dr. habil. Delia Bîrle, Universitatea din Oradea

conf. univ. dr. Marius Drugaş, Universitatea din Oradea

Prof. psihopedagog Teodora Pantazi, director executiv Asociația CES – Colaborăm Educăm Sprijinim

Membri

Lect. univ. dr. Denisa Ardelean, Universitatea din Oradea

Conf. univ. dr. Karla Barth, Universitatea din Oradea

Prof. Florica Birău, Centrul Școlar de Educație Incluzivă Nr.1 Oradea

Lect. univ. dr. Laura Bochiș, Universitatea din Oradea

Conf. univ. dr. Carmen Bora, Universitatea din Oradea

Prof. Daniela Calamar, Centrul Școlar de Educație Incluzivă Nr.1 Oradea

Prof. Alina Cardoș, Asociația CES

Lect. univ. dr. Marius Cioară, Universitatea din Oradea

Lect. univ. dr. Lioara Coturbaș, Universitatea din Oradea

Dorin Culic, Centrul de Excelență în Învățământ Profesional Dual Oradea

Conf. univ. dr. Alina Decsei-Radu, Universitatea din Oradea

Prof. univ. dr. habil. Camelia Dindelegan, Universitatea din Oradea

Conf. univ. dr. Cristina Maria Florescu, Universitatea din Oradea

Lect. univ. dr. Angelica Hălmăjan, Universitatea din Oradea

Conf. univ. dr. Simona Laurian-Fitzgerald, Universitatea din Oradea

Asist. univ. dr. Beata Gyarmati, Universitatea din Oradea 

Prof. Mirela Herlaș, Asociația CES

Prof. Carmen Ilisie, Asociația CES

Asist. univ. dr. Adela Lazăr, Universitatea din Oradea

Conf. univ. dr. Mihai Marian, Universitatea din Oradea

Prof. Florin Negruțiu, Inspectoratul Școlar Județean Bihor 

Conf. univ. dr. Ionuț Oprea, Universitatea din Oradea

Prof. univ. dr. Carmen Popa, Universitatea din Oradea

Prof. Diana Popa, Inspectoratul Școlar Județean Bihor

Lect. univ. dr. Gabriel Roşeanu, Universitatea din Oradea

Conf. univ. dr. Monica Secui, Universitatea din Oradea

Radu Silaghi, Asociația Firmelor Bihorene

Lect. univ. dr. Ioana Sîrbu, Universitatea din Oradea

Lect. univ. dr. Rosana Stan, Universitatea din Oradea

Lect. univ. dr. Alexandru Tiba, Universitatea din Oradea

Prof. univ. dr. Simona Trip, Universitatea din Oradea

DESCRIEREA WORKSHOP-URILOR

Programul exclusiv al worskhop-urilor oate fi descărcat de aici (pdf).

W1. Terapia Educațională NILD - eficiență, funcționalitate şi dezvoltare

Formator: lect. univ. dr. Annamaria Balla (Universitatea Emanuel Oradea)

Terapia Educațională NILD (National Institute Learning Development) are la bază concepte dezvoltate în domeniul neuroştiințelor, precum şi idei descrise de Vygotsky şi Feuerestein. Terapia Educațională NILD porneşte de la conturarea profilului funcțiilor cognitive, ca apoi să construiască un program terapeutic individualizat cu scopul dezvoltării domeniilor slab funcționale, corelând cu nevoile şi cerințele şcolare.

W2. T-RAC: un program de reabilitare a cogniției acționale

Formator: lect. univ. dr. Alexandru Tiba, lect. univ. dr. Ioana Sîrbu, studentă Daiana Cristina Miclăuș, studentă Ștefana Nica (Universitatea din Oradea)

În cadrul workshopului se discută consecințele cognitive ale depresiei  și deficitul cogniției acționale. Se prezintă un model cogniției ancorate al cogniției acționale folosit pentru construirea programului. Este descris un program de reabilitare a cognitiției acționale la persoanele cu depresie. În prima parte este introdusă rutina de imaginație dinamică-susținere dinamică a cogniției acționale. Participanții pot să exerseze această rutină. În a doua parte a atelierului, se prezintă efectele cinematicii la distanță  asupra simulărilor motorii, exercițiul de actfulness și restructurarea memoriilor acționale.

În cadrul primului exercițiu, participanții vor observa procedura și pot testa principiile folosirii cinematicii la distanță pentru întărirea efectelor simulărilor acționale. În al doilea exercițiu, participanților li se modelează exercițiul de actfulness pentru folosirea susținerii dinamice a cogniției acționale. În al treilea exercițiu, participanții pot să testeze restructurarea dinamică a memoriilor acționale. La sfârșit se discută exercițiile, experiențele pe care le-au avut și se analizează efectele intervenției asupra cognției acționale.

W3. Pași pozitivi pentru schimbarea comportamentului copiilor în era gratificării imediate

Formatori: conf. univ. dr. Daniela Roman (Universitatea din Oradea); psiholog Natalia Iosif, psiholog Cecilia Coita (Școala lui Pepo)

Una dintre cele mai mari provocări a educatorilor și a părinților în această eră a gratificării imediate este creșterea unor copii încrezători, responsabili, independenți și flexibili prin implicarea în experiențe de învățare care să sprijine dezvoltarea unor comportamente sănătoase. În acest sens, atunci când vorbim despre comportamente indezirabile pe care dorim să le schimbăm, aducem în discuție conceptul de motivație pentru schimbare, aceasta urmărind impulsul unui copil de a-și modela propriile convingeri și comportamente într-o anumită direcție. Cum putem să sprijinim pozitiv comportamentul unui copil? Cum ajutăm un copil care are un autocontrol deficitar? Cum determinăm copilul să facă ceva ce nu dorește? Cum gestionăm atacurile copilului asupra unui frate/coleg? Cum ne comportăm cu un copil care opune rezistență îndrumărilor noastre ?

Vom porni de la a înțelege cum anume influențează motivația, ca factor proximal, schimbarea comportamentului, operaționalizând cele 3 tipuri de motivație implicate în reacțiile pe care copiii le adoptă în ceea ce privește schimbarea comportamentală (motivația abordării, motivația aversivă și motivația de aserție, Michaelsen & Esch, 2021). 

Comportamentul copilului este de foarte multe ori un mesaj, iar actul predării ne cere să gestionăm în mod pozitiv comportamentele elevilor, pentru a promova participarea în mediul de învățare. Ne propunem să prezentăm exemple de bune practici educaționale, oferind tehnici de modificare a motivației și comportamentului.  Astfel, participanții vor explora tehnicile de autonomie (încurajarea copilului să inițieze și să experimenteze un comportament), tehnicile de relație (încurajarea punerii întrebărilor, ascultarea activă și empatică) și tehnicile de competență (clarificarea așteptărilor, explorarea modalităților de a face față presiunii).

Exersarea acestor tehnici se constituie în momente de învățare, esențiale pentru a-i sprijini pe copiii acestei generații să valorifice oportunitățile sociale și emoționale cu care se întâlnesc, reușitele comportamentale și academice fiind interconectate. Aceste oportunități/ provocări sunt puse în relație cu creșterea copiilor, cu consilierea educațională și cu tehnologia.

 W4. Integrarea conceptului Hy-flex în predare și învățare

Formatori: conf. univ. dr. Simona Laurian Fitzgerald și prof. univ. dr. Carlton J. Fitzgerald (Universitatea din Oradea)

Dacă credem că neurodiversitatea este starea normală în viață, atunci ar trebui să ne gândim cum să-i ajutăm pe toți să aibă succes în învățare. În plus, se pare că nu ne putem permite să avem oameni needucați sau subeducați care iau decizii care îi afectează pe toți ceilalți. Avem obligația de a preda în moduri care sunt benefice pentru cât mai mulți oameni. Predarea și învățarea HyFlex este o filosofie de predare care se bazează pe ideea că profesorii îi pot sprijini pe elevii lor, punând la dispoziția lor diferite opțiuni prin care aceștia interacționează cu materia de studiat/ programa de parcurs. Participanții la acest atelier vor explora care sunt opțiunile cele mai eficiente pentru în învățarea sincronă și asincronă față în față și on-line.

W5. Resurse educaționale digitale pentru elevii cu cerințe educative speciale (CES)

Formatori: prof. Teodora Pantazi, prof. Daniela Calamar, prof. Carmen Ilisie, prof. Alina Cardoș (Centrul Școlar de Educație Incluzivă Nr.1 Oradea)

Ideea workshopului a pornit de la proiectul Erasmus+KA 220 cu același nume, aflat în plină implementare, iar acest proiect cu acronimul Digital PER_SEN se bazează pe experiențele noastre  de a răspunde provocărilor cu care ne-am confruntat pe parcursul pandemiei  în identificarea unor mijloace și materiale digitale, care să poată fi utilizate în activitatea cu elevii cu CES. 8 școli speciale și integratoare și organizații cu competențe în educație și IT din Europa și-au pus know-how-ul în slujba acestui proiect, a căror rezultate vor fi: o bibliotecă virtuală cu 72 de materiale digitale, adaptate pentru nevoile elevilor cu CES și un ghid de de realizare a unui astfel de material.

Pe parcursul acestui workshop participanții vor avea oportunitatea unei avanpremiere. Vom împărtăși cu aceștia ceea ce am realizat până în acest moment, structurat în trei părți.

În prima parte vom prezenta câteva instrumentele IT, utile în realizarea unor materiale diverse și interesante: Canva, OBS Studio, Video Editor, Wordwall, etc.

În partea a doua vom prezenta și discuta cateva materiale digitale realizate pe diferite domenii de intervenție: cognitiv, psihomotric, senzorial, limbaj/comunicare, abilități sociale și abilități de bază, punctând: modul de realizare, obiectivele urmărite și modalitatea de utilizare a acestora.

În partea a treia vom încerca să realizăm,în grupuri mici, un material propriu împreună cu participanții. Prin urmare recomandăm ca aceștia să aducă la activitate un device personal, care să poată fi utilizat.

Un material digital gândit și realizat în funcție de nevoia copilului poate fi un sprijin real în învățare atât în situația în care activitatea se desfășoară online, prin intermediul calculatorului, cât și ca material auxiliar într-o activitate față în față. Prin urmare ne propunem să abilităm cat mai multe cadre didactice cu competențe minimale de a-și contrui  și adapta materiale proprii sau de a le folosi eficient pe cele existente. Aceste obiective vor fi îndeplinite prin intermediul rezultatelor proiectului dar și a activităților de diseminare realizate pe parcurs.

W6. Aplicații ale Cercului Siguranței pentru profesori

Formator: conf. univ. dr. Carmen Bora (Universitatea din Oradea)

Atașamentul securizant este central pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor și adolescenților, iar existența unei baze sigure în mediul educațional constituie un factor important. Atenția acordată nevoilor emoționale ale copiilor este crucială pentru dezvoltarea deprinderilor de reglare emoțională, Lipsa acestora constituie un important factor transdiagnostic pentru tulburările emoționale și comportamentale (Lynch, Sunderland, Newton & Chapman, 2021). Mediul invalidant îngreunează dezvoltarea acestor deprinderi. Multe dintre tulburările de internalizare și externalizare au ca vârstă de vârf de instalare perioada copilăriei și adolescenței (Solmi et. al, 2021). Workshop-ul de față are ca scop conștientizarea de către profesori a nevoilor emoționale ale copiilor din perspectiva Cercului Siguranței și oferirea unor modalități de validare/interacțiune emoțională în relația cu elevii ce experimentează dificultăți emoționale. Aceasta va aduce un dublu beneficiu, atât pentru sănătatea emoțională a cadrelor didactice, cât și cea a elevilor.

W7. Bune practici în consilierea educațională a noilor generații

Formatori: Conf. univ. dr. Marius Drugaș (Universitatea din Oradea), psiholog școlar Ioana Drugaș (Liceul „Don Orione”, Oradea)

Dincolo de ceea ce apare în literatura de specialitate cu privire la teoriile generaționale, experiențele zilnice ne arată că într-adevăr lumea copiilor și a tinerilor s-a schimbat. Deși nu toate denumirile noilor generații sunt pe deplin acceptate (de exemplu termenul de „generație Alpha” încă nu se bucură de o largă circulație), tindem să vorbim despre o întreagă generație digitală, cu preferințe aparte privind petrecerea timpului liber, visurile privind cariera, implicarea în activitățile de învățare sau relațiile romantice. Vom discuta despre acest portret și vom încerca să identificăm o serie de bune practici în consilierea educațională a generațiilor digitale (sunt mai multe, oare?), accentuând câteva aspecte precum orientarea școlară, formarea competențelor pentru piața muncii, reglarea emoțională sau rolul gadget-urilor viața tinerilor.

W8. Cum să facem față burnout-ului în mediul educațional

Formator: conf. univ. dr. Delia Bîrle (Universitatea din Oradea)

Fenomenul "burnout" este tot mai prezent, cu preponderență în legătură cu profesiile ce implică lucrul cu oamenii.

Profesorii sunt o categorie profesională unde burnout-ul este frecvent, iar studiile sunt numeroase, încercând să explice apariția lui și modalitățile eficiente de combatere a lui

În acest atelier vom evalua burnout-ul, vom înțelege sursele lui, vom analiza mecanismele de coping și vom căuta soluții care să se potrivească fiecăruia dintre noi.

W9. Mentoratul: de la practică la profesie

Formatori: conf. univ. dr. Karla Barth și psiholog dr. Adriana Borza (Universitatea din Oradea)

Work-shop-ul organizat în cadrul proiectului cu numărul  CNFIS-FDI-2022-0601, intitulat Corelarea ofertei educaționale cu cererea pieței muncii, consilierea și orientarea în carieră-INSERT UO” care se va desfășura în cadrul Conferinței Naționale a Psihologilor Școlari, are ca scop consilierea și orientarea studenților din cadrul universității din Oradea în vederea înțelegerii și aplicării ideii de voluntariat și mentorat. În cadrul workshop-ului, un număr de 30 de studenți de la programe de studii diferite din cadrul Universității din Oradea vor prezenta, în fața unei comisii alcătuită din posibili angajatori, un CV și o scrisoare de intenție. Acest lucru îi familiarizează cu procesul de selecție în vederea ocupării unui post într-o companie sau organizație. Angajatorii prezenți au posibilitatea de a selecta unul sau mai mulți studenți, în vederea realizării unui stagiu de practică în cadrul căruia studenții să beneficieze de expertiza lor și să fie mentorați cu privire la aspectele menționate.

W10. Efectele pandemiei asupra bunăstării elevilor. Cum putem să îi ajutăm pe copii să fie mai fericiți la școală în perioada de după pandemie?

Formatori: prof. univ. dr. Claudia Bacter, prof. univ. dr. Sergiu Bălțătescu, asist. univ. dr. Adela Lazăr (Universitatea din Oradea)

Obiective: Ne propunem să răspundem la următoarele întrebări: Cum a afectat pandemia starea de bine a elevilor și relațiile cu colegii? și Cum putem să îi ajutăm să gestioneze mai bine situația?

Vom porni de la prezentarea rezultatelor privind bunăstarea copiilor la scoală pe perioada pandemiei obținute în cadrul proiectului “Child wellbeing in Romania” (inclusiv metodologie și instrumente) și vom încerca să identificăm modalități prin care aceste rezultate pot fi utilizate în proiectarea de intervenții specifice pentru reducerea efectelor distresului și îmbunătățirea relațiilor cu colegii de clasă, afectate pe perioada pandemiei.

Potenţiali participanţi: psihologi școlari, profesori din învățământul primar, asistenţi sociali, studenți etc.

Volumul rezumatelor poate fi descărcat de aici.